Views: 748
” O iubire imposibilă a ajuns iubirea dintre noi. Cine ne-o fi blestemat cu acest final ratat?” Elena Cârstea
Se întâmplă câteodată în viața unora să întâlnească un om care le schimbă tot cursul vieții, un om în care simt că se regăsesc total, că îl cunosc din alte vieți, din alte povești, din alte universuri, un om pe care să îl iubească din prima secundă, pe care să îl simtă atât de aproape de sufletul lor, chiar și atunci când fizic el este la un oraș sau două distanță. Se întâmplă, câteodată, ca cei care au șansa întâlnirii de suflet să trăiască, destul de repede, sau mai târziu, neșansa despărțirii de foc! Clape albe, clape negre, ambele compun simfonia vieții cântată de fiecare dintre noi pe altarul sfânt al omului iubit!
Da, orice am face și orice am spune, viața este cel mai dur profesor! Întâi ne dă examenul și apoi, abia, ne explică lecția! În duritatea și, totuși, în frumusețea ei, viața, destinul, ghinionul, frica, karma, zeii care se înfrunta-n cer, numiți cum vreți, nu ii lasă pe unii să-și trăiască, în liniște, povestea de iubire! Și oamenii aceștia buni și frumoși se duc pe drumuri diferite, pe care, poate, la capătul lor îi așteaptă alți oameni! Însă povestea nu se termină aici! Anii trec, sunt departe fizic, niciodată, însă, sufletește, și, iată că, folosind bagheta ei magică și nevăzută, viața la un moment dat, îi reunește! Da, știu teoria conform căreia nu trebuie să te întorci în trecut, să lași ceea ce s-a terminat să rămână terminat! Ușor de zis, însă nebănuite sunt căile vieții! Mulți aleg să se întoarcă pentru că mai au ceva de spus, de trăit, de făcut, de iubit, de dăruit! Dumnezeu nu face greșeli! Niciodată! Cine trebuie să revină, va reveni, indiferent câți ani vor trece, indiferent dacă mai sperăm sau nu, dacă ne așteptăm sau nu. Și se vor regăsi purtând în suflet munți de dor, de iubire, de dorință! Se vor regăsi, se vor privi și se vor iubi ca și cum nu s-au văzut de ieri! Pentru că așa trebuia să se întâmple totul.
Și m-am întrebat de multe ori, de ce? Ce rost au aceste regăsiri dacă tot nu au parte de omul iubit?! Sunt lecțiile și binecuvântările noastre, sunt clipele noastre de adevăr…Și, poate că nici după această regăsire nu vor avea parte unul de celălalt pentru totdeauna! Și poate doar unul a fost să fie al celuilalt! Să fie acolo lângă el/ea când lumea lui sau lumea ei se prăbușea zgomotos, când, poate lui, poate ei, îi era sufletul făcut praf, când sufletul lui avea atâta nevoie de puțină bucurie și de liniște sufleteasca, când ea își dorea din tot sufletul să se regăsească, pentru a putea trăi tot ceea ce nu au trăit la timp, să-și spună ce, poate, nu au avut ocazia să își spună atunci când s-au întâlnit prima dată! Și, poate că el a revenit doar pentru a o face pe ea să reînvețe să zâmbească. Și, poate că ea a revenit pentru a-l iubi așa cum nimeni, niciodată nu l-a iubit!
Poate că, în viață, câteodată nu tuturor ne este scris să fim împreună cu omul iubit până la sfârșitul vieții, poate că totul se întâmplă cu un rost și, poate că singurul rost al acestor regăsiri de viață, de suflet, de destin este ca noi să fim ai lor, dar ei niciodată ai noștri!
Alexandra Mihai,
Acasa, 5 Decembrie, 2017
Fii primul care comentează