Views: 78
Pașii tăi se sting departe, în ecou,
Eu rămân cu gândul prins în brațul tău,
Noaptea mă ascunde, dar te caut iar,
Inima mea bate-n ritm de dor amar.
Între noi rămâne cerul, stele care plâng,
Și cuvântul tău pe care îl strâng,
Drumul lung ne ține, dar iubirea-i vie,
Oriunde ai fi, ești a mea poezie.
Vântul mă alină, parcă ești cu mine,
Scriu pe geamuri reci numele-ți, destine,
Fiecare clipă, fără tine, doare,
Dar speranța-mi spune că ne-om revedea sub soare.
Între noi rămâne cerul, stele care plâng,
Și cuvântul tău pe care îl strâng,
Drumul lung ne ține, dar iubirea-i vie,
Oriunde ai fi, ești a mea poezie.
Știu că timpul curge, dar iubirea stă,
Nicio depărtare n-o va frânge-n ea,
Vocea mea ajunge, chiar și peste mări,
Ți-aduc lumină dincolo de zări.
Între noi rămâne cerul, stele care plâng,
Și cuvântul tău pe care îl strâng,
Drumul lung ne ține, dar iubirea-i vie,
Oriunde ai fi, ești a mea poezie.
Alexandra Mihăescu


Fii primul care comentează